Diabetul zaharat este o boală cronică sistemică, în care este afectat metabolismul glucozei și suferă structurile vasculare și nervoase ale organismului. Nivelul crescut de zahăr din sânge deteriorează treptat pereții capilarelor, afectează microcirculația și influențează funcționarea organelor. În primul rând, sunt vizate ochii, rinichii, inima și nervii periferici. Chiar și în absența simptomelor evidente, diabetul poate declanșa modificări patologice subtile, motiv pentru care monitorizarea regulată a organelor-țintă este esențială pentru prevenirea complicațiilor.
Ochii – unul dintre primele organe afectate de diabet
Vederea este fereastra către lume pe care diabetul o poate încețoșa treptat. Ochii sunt printre primele organe afectate de complicațiile diabetului zaharat. Din cauza sensibilității ridicate a retinei la tulburările microcirculației, orice fluctuație a nivelului de glucoză poate declanșa procese patologice. Deteriorarea capilarelor, acumularea lichidului, creșterea vaselor anormale cresc riscul de scădere a acuității vizuale, iar în cazuri avansate chiar de pierdere completă a vederii. Retinopatia diabetică, edemul macular, cataracta și glaucomul sunt complicații frecvente care pot fi prevenite.
Controalele oftalmologice regulate sunt o parte obligatorie a monitorizării, mai ales în cazul evoluției îndelungate a bolii.
Patologii oculare asociate diabetului
Complicațiile oftalmologice în diabet apar ca urmare a tulburărilor metabolice persistente și a afectării sistemului vascular. Țesuturile oculare (retina, cristalinul) sunt sensibile la fluctuațiile glicemiei, ceea ce le face vulnerabile chiar și în formele moderate ale bolii.
Procesele patologice principale care necesită monitorizare regulată:
- Retinopatia diabetică. Una dintre cele mai frecvente complicații. Nivelul crescut de glucoză afectează capilarele retiniene, perturbând circulația și stimulând formarea vaselor anormale. Boala are o fază inițială (non-proliferativă) și una severă (proliferativă). Complicații: hemoragii în corpul vitros, dezlipire de retină, pierdere ireversibilă a vederii.
- Edemul macular. Macula este zona centrală a retinei responsabilă de vederea clară. În caz de diabet, în această zonă se poate acumula lichid, provocând edem și scăderea vederii centrale. În stadiile incipiente poate fi asimptomatic, dar identificarea precoce permite menținerea funcției vizuale.
- Cataracta și glaucomul. Diabetul accelerează procesul de opacifiere a cristalinului, ducând la apariția cataractei la vârste mai tinere. De asemenea, nivelul crescut de zahăr poate afecta drenajul lichidului intraocular, crescând presiunea și afectând nervul optic (mecanismul de apariție al glaucomului). Ambele afecțiuni necesită monitorizare regulată.
Înțelegerea mecanismelor de afectare ajută la reacția promptă la simptome, respectarea programului de controale și luarea deciziilor terapeutice. Monitorizarea oftalmologică regulată este un instrument de protejare a vederii.
Statistici și fapte: vederea e în pericol
Complicațiile oftalmologice sunt printre cele mai frecvente consecințe ale diabetului zaharat.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății:
- Până la 35% dintre pacienții cu diabet dezvoltă retinopatie într-o formă sau alta.
- Unul din zece pacienți cu diabet suferă de scădere semnificativă a vederii.
- Edemul macular este diagnosticat la 7–10% dintre diabetici, mai ales în cazurile cu evoluție îndelungată.
- Cataracta apare de 2-5 ori mai frecvent la persoanele cu diabet.
- Glaucomul afectează 5-15% dintre pacienți, mai ales în prezența hipertensiunii arteriale. hypertension.
Monitorizarea oftalmologică este insuficient acoperită: în țările cu venituri mici și medii, mai puțin de 30% dintre pacienți efectuează controale regulate ale ochilor. Până la 90% din cazurile de orbire cauzate de retinopatia diabetică ar putea fi prevenite prin diagnostic precoce.
Simptomele care nu trebuie ignorate
Complicațiile oftalmologice în diabet se dezvoltă adesea treptat și fără simptome evidente. Totuși, există semne care necesită atenție imediată, mai ales la pacienții cu evoluție îndelungată a bolii sau cu glicemie instabilă:
- „Musculițe” plutitoare, flash-uri de lumină, distorsionarea liniilor drepte – posibile semne de afectare a retinei sau debut de dezlipire.
- Vedere încețoșată, dificultăți la citit, scăderea clarității – pot indica edem macular sau cataractă.
- Senzație de presiune oculară, durere, voal în fața ochilor – caracteristice glaucomului sau inflamației intraoculare.
- Scăderea bruscă a vederii la un ochi – motiv de consult urgent, pot fi hemoragii sau dezlipire de retină.
- Vedere dublă, distorsionarea culorilor, fotofobie – simptome suplimentare care necesită diagnostic.
Chiar dacă simptomele dispar sau par minore, ele pot semnala procese grave. Autocontrolul este important, dar nu înlocuiește monitorizarea regulată: oftalmologul poate detecta modificări înainte de apariția plângerilor și poate salva vederea.
Diagnostic: cum se desfășoară controalele
Monitorizarea oftalmologică în caz de diabet include mai multe metode esențiale pentru identificarea complicațiilor în stadii incipiente:
- Oftalmoscopia – examinarea fundului ochiului, permite evaluarea vaselor retiniene.
- Tomografia în coerență optică – vizualizează straturile retinei, detectează edemul macular și alte modificări structurale.
- Angiografia cu fluoresceină – se utilizează în suspiciunea retinopatiei proliferativă, evidențiază tulburările fluxului și scurgerile de lichid.
În caz de diabetul de tip I, primul control oftalmologic trebuie efectuat în maximum 5 ani de la diagnostic, apoi anual. În caz de diabetul de tip II, primul control se face imediat după diagnostic, apoi anual.
Majoritatea complicațiilor sunt asimptomatice. Așteptarea apariției simptomelor este o strategie greșită: până atunci, unele funcții pot fi deja pierdute. Diagnosticul regulat este cea mai sigură metodă de prevenire.
Prevenție și control
Respectarea principiilor de bază ale controlului și prevenției poate reduce semnificativ riscul problemelor oftalmologice. Controlul glicemiei, tensiunii arteriale și profilului lipidic este esențial.
Alimentația echilibrată și activitatea fizică regulată ajută la stabilizarea parametrilor metabolici. Dieta cu indice glicemic scăzut, conținut adecvat de antioxidanți și controlul grăsimilor este baza prevenirii tulburărilor vasculare. Efortul fizic moderat îmbunătățește sensibilitatea la insulină și menține glicemia stabilă.
Fumatul și alcoolul – factori care cresc semnificativ riscul complicațiilor oftalmologice. Nicotina afectează microcirculația și agravează leziunile vasculare, iar alcoolul poate provoca fluctuații glicemice și perturba tratamentul. Renunțarea la aceste obiceiuri este un pas important în protejarea vederii.
Prevenția nu este o măsură separată, ci parte din strategia generală de gestionare a diabetului. Controalele regulate, parametrii stabili și evitarea factorilor nocivi sunt fundamentul menținerii funcției vizuale pe termen lung.
Concluzie: vederea necesită atenție
Dacă ai diabet – următoarea vizită la oftalmolog este mai importantă decât pare. Controalele regulate permit identificarea complicațiilor înainte ca acestea să devină ireversibile. Nu este o formalitate, ci o metodă reală de protejare a vederii.
